procesul de anulare în Filipine
regula privind declararea nulității Absolute a căsătoriilor nule și anularea căsătoriilor anulabile
(Martie 4, 2003)
Secțiunea 1. Domeniu de aplicare – această regulă reglementează petițiile pentru declararea nulității absolute a căsătoriilor nule și anularea căsătoriilor anulabile în conformitate cu Codul Familiei din Filipine.
Regulamentul Curții se aplică în mod complementar.
sec. 2. Petiție pentru declararea nulității absolute a căsătoriilor nule.
(a) cine poate depune. – O cerere de declarare a nulității absolute a căsătoriei nule poate fi depusă numai de soț sau de soție. (n)
(b) unde se depune. – Cererea se depune la instanța de familie.
(c) impresibilitatea acțiunii sau a apărării. – O acțiune sau apărare pentru declararea nulității absolute a căsătoriei nule nu se prescrie.
(d) Ce să pretindem. – O petiție în temeiul art.36 din Codul Familiei va invoca în mod special faptele complete care arată că una sau ambele părți au fost incapabile psihologic de a se conforma obligațiilor maritale esențiale ale căsătoriilor în momentul celebrării căsătoriei, chiar dacă o astfel de incapacitate devine evidentă numai după celebrarea ei.
faptele complete ar trebui să invoce manifestările fizice, dacă există, care indică incapacitatea psihologică la momentul celebrării căsătoriei, dar opinia experților nu trebuie invocată.
Sec. 3. Petiție pentru anularea căsătoriilor anulabile. –
(a) cine poate depune. – Următoarele persoane pot depune o cerere de anulare a căsătoriei anulabile pe baza oricăruia dintre motivele prevăzute la articolul 45 din Codul Familiei și în termenul indicat în prezentul document:
(1) partea contractantă al cărei părinte, tutore sau persoană care exercită autoritatea părintească supleantă nu și-a dat consimțământul în termen de cinci ani de la împlinirea vârstei de douăzeci și unu de ani, cu excepția cazului în care, după împlinirea vârstei de douăzeci și unu de ani, o astfel de parte a conviețuit liber cu cealaltă în calitate de soț sau soție; sau părintele, tutorele sau persoana responsabilă legal de partea contractantă, în orice moment înainte ca această parte să împlinească vârsta de douăzeci și unu de ani;
(2) soțul sănătos care nu a avut cunoștință de nebunia celuilalt; sau de către orice rudă, tutore sau persoană care are sarcina legală de nebun, în orice moment înainte de moartea oricăreia dintre părți; sau de către soțul nebun în timpul unui interval lucid sau după recâștigarea sănătății mintale, cu condiția ca petiționarul, după ce a ajuns la rațiune, să nu fi conviețuit liber cu celălalt;
(3) partea vătămată al cărei consimțământ a fost obținut prin fraudă, în termen de cinci ani de la descoperirea fraudei, cu condiția ca partea respectivă, având cunoștință deplină de faptele care constituie frauda, să nu fi conviețuit în mod liber cu cealaltă în calitate de soț sau soție;
(4) partea vătămată al cărei consimțământ a fost obținut prin forță, intimidare sau influență nejustificată, în termen de cinci ani de la data la care intimidarea forței sau influența nejustificată a dispărut sau a încetat, cu condiția ca forța, intimidarea sau influența nejustificată să fi dispărut sau să fi încetat, respectiva parte nu a conviețuit în mod liber cu cealaltă;
(5) partea vătămată în cazul în care celălalt soț este incapabil fizic să consume căsătoria cu celălalt și această incapacitate continuă și pare a fi incurabilă, în termen de cinci ani de la celebrarea căsătoriei; și
(6) partea vătămată în cazul în care cealaltă parte a fost afectată de o boală transmisibilă Sexual considerată a fi gravă și pare a fi incurabilă, în termen de cinci ani de la celebrarea căsătoriei.
(b)unde să depuneți. – Cererea se depune la instanța de familie.
Sec.4. Locul de desfășurare. – Petiția se depune la instanța de familie din provincia sau orașul în care petiționarul sau pârâtul a avut reședința timp de cel puțin șase luni înainte de data depunerii sau, în cazul unui pârât nerezident, unde poate fi găsit în Filipine la alegerea petiționarului.
sec. 5. Conținutul și forma petiției. –
(1) petiția invocă Faptele complete care constituie cauza acțiunii.
(2) se menționează numele și vârstele copiilor comuni ai părților și se specifică regimul care reglementează relațiile lor de proprietate, precum și proprietățile implicate.
dacă nu există o dispoziție adecvată într-un acord scris între părți, petiționarul poate solicita un ordin provizoriu pentru sprijinul conjugal, custodia și sprijinul copiilor obișnuiți, drepturile de vizitare, administrarea proprietății comunitare sau conjugale și alte chestiuni care necesită, în mod similar, acțiuni urgente.
(3) trebuie să fie verificată și însoțită de o certificare împotriva forum shopping. Verificarea și certificarea trebuie semnate personal de către petiționar. Nici o petiție nu poate fi depusă numai de către avocat sau printr-un avocat de fapt.
dacă petiționarul se află într-o țară străină, verificarea și certificarea împotriva forum shopping vor fi autentificate de către ofițerul autorizat în mod corespunzător al ambasadei sau Legației filipineze, consul general, consul sau viceconsul sau agent consular în țara respectivă.
(4) se depune în șase exemplare. Petiționarul va transmite o copie a petiției la Biroul Procurorului General și la biroul procurorului orașului sau provinciei, în termen de cinci zile de la data depunerii acesteia și va prezenta instanței dovada unei astfel de comunicări în același termen.
nerespectarea oricăreia dintre cerințele precedente poate constitui un motiv pentru respingerea imediată a petiției.
sec. 6. Citație. – Notificarea citației este reglementată de articolul 14 din Regulamentul Curții și de următoarele norme:
(1) În cazul în care pârâtul nu poate fi localizat la adresa dată sau locul unde se află este necunoscut și nu poate fi stabilit printr-o anchetă diligentă, Notificarea citației poate fi efectuată, cu permisiunea instanței, prin publicare o dată pe săptămână timp de două săptămâni consecutive într-un ziar de circulație generală în Filipine și în locurile pe care instanța le poate dispune în plus, o copie a citației este comunicată pârâtului la ultima sa adresă cunoscută prin scrisoare recomandată sau prin orice alte mijloace pe care instanța le poate considera suficiente.
(2) citația care urmează să fie publicată este cuprinsă într-un ordin al Curții cu următoarele date:
(a) Titlul cauzei; (b) Numărul dosarului; (c) natura petiției; (d) motivele principale ale petiției și scutirile solicitate; și (e) o directivă pentru ca pârâtul să răspundă în termen de treizeci de zile de la ultimul număr al publicării.
sec.7. Moțiune de respingere. – Nu este admisă nicio moțiune de respingere a petiției decât pe motiv de lipsă de competență asupra subiectului sau asupra părților; cu toate acestea, cu condiția ca orice alt motiv care ar putea justifica respingerea cauzei să poată fi invocat ca apărare afirmativă într-un răspuns.
sec. 8. Răspunde. –
(1) pârâtul își depune răspunsul în termen de cincisprezece zile de la notificarea citației sau în termen de treizeci de zile de la ultimul număr de publicare, în cazul comunicării citației prin publicare. Răspunsul trebuie să fie verificate de către pârât însuși și nu de către avocat sau avocat-in-fapt.
(2) dacă pârâtul nu depune un răspuns, instanța nu îl declară în lipsă.
(3) în cazul în care nu se depune niciun răspuns sau în cazul în care răspunsul nu contestă o problemă, instanța dispune ca procurorul să investigheze existența unei înțelegeri secrete între părți.
sec.9. Raportul de anchetă al procurorului. –
(1) în termen de o lună de la primirea hotărârii judecătorești menționate la alineatul (3) din secțiunea 8 de mai sus, Procurorul prezintă instanței un raport în care precizează dacă părțile sunt în complicitate și comunică părților și consilierilor lor, dacă este cazul, copii ale acesteia.
(2) în cazul în care procurorul constată existența unei înțelegeri secrete, acesta va preciza baza acesteia în raportul său. Părțile își vor prezenta observațiile respective cu privire la constatări în termen de zece zile de la primirea unei copii a unui raport instanța va stabili raportul pentru audiere și, dacă este convinsă că părțile sunt în complicitate, va respinge cererea.
(3) în cazul în care procurorul raportează că nu există nicio complicitate, instanța stabilește cauza pentru a fi judecată. Este de datoria procurorului să se prezinte în fața statului la procesul preliminar.
sec.10. Asistent Social. – Instanța poate solicita unui asistent social să efectueze un studiu de caz și să prezinte raportul corespunzător cu cel puțin trei zile înainte de proces. Instanța poate solicita, de asemenea, un studiu de caz în orice etapă a cauzei, ori de câte ori este necesar.
sec. 11. Pre-proces. –
(1) Pre-proces obligatoriu. – O pre-proces este obligatorie. La cerere sau la motu proprio, instanța stabilește procesul preventiv după notificarea și depunerea ultimei pledoarii sau după primirea raportului procurorului că nu există nicio coluziune între părți.
(2) pre-proces. –
(a) Notificarea preliminară conține:
(1) și
(2) un ordin prin care părțile să depună și să-și notifice dosarele preliminare respective în așa fel încât să asigure primirea acestora de către partea adversă cu cel puțin trei zile înainte de data procesului preliminar.
(B) notificarea se notifică separat părților și consilierilor acestora, precum și procurorului. Este de datoria lor să se prezinte personal la proces.
(c) notificarea prealabilă va fi trimisă pârâtului chiar dacă acesta nu depune un răspuns. În caz de citație prin publicare și pârâtul nu și-a depus răspunsul, notificarea prealabilă se trimite pârâtului la ultima sa adresă cunoscută.
Sec.12. Conținutul pre-proces scurt. – Procesul-verbal preliminar conține următoarele:
(a) o declarație privind disponibilitatea părților de a încheia acorduri în conformitate cu legea, indicând condițiile dorite ale acestora;
(b) o declarație concisă a revendicărilor lor respective, împreună cu legile și autoritățile aplicabile;
(c) fapte admise și prevederi propuse de fapte, precum și aspectele de fapt și de drept contestate;
(d) toate probele care trebuie prezentate, inclusiv avizul experților, dacă este cazul, precizând sau descriind pe scurt natura și scopul acestora;
(e) numărul și numele martorilor lor; și
(F) alte chestiuni pe care instanța le poate solicita.
nedepunerea dosarului preliminar sau respectarea conținutului acestuia va avea același efect ca neprezentarea la proces în conformitate cu paragrafele următoare.
sec. 13. Efectul neprezentării la proces. –
{a) dacă petiționarul nu se prezintă personal, cauza va fi respinsă, cu excepția cazului în care avocatul său sau un reprezentant autorizat în mod corespunzător apare în instanță și dovedește o scuză valabilă pentru neprezentarea petiționarului.
(B) în cazul în care pârâtul și-a depus răspunsul, dar nu se prezintă, instanța procedează la procesul preliminar și solicită procurorului să investigheze neprezentarea pârâtului și să prezinte instanței în termen de cincisprezece zile după aceea un raport în care să precizeze dacă neprezentarea sa se datorează unei înțelegeri secrete între părți. Dacă nu există nicio complicitate, instanța solicită procurorului să intervină pentru stat în timpul procesului pe fond pentru a preveni suprimarea sau fabricarea probelor.
sec.14. Conferința Pre-proces. -La conferința premergătoare procesului, instanța:
(a) poate înainta chestiunile unui mediator care va asista părțile în ajungerea la un acord cu privire la chestiuni care nu sunt interzise prin lege.
mediatorul întocmește un raport în termen de o lună de la sesizare, pe care, din motive întemeiate, instanța îl poate prelungi pentru o perioadă care nu depășește o lună.
(B) în cazul în care medierea nu este folosită sau în cazul în care aceasta eșuează, instanța va proceda la conferința preliminară, ocazie cu care va lua în considerare oportunitatea primirii mărturiei experților și a altor chestiuni care pot ajuta la dispunerea promptă a petiției.
sec.15. Ordin de Pre-proces. –
{a) Procedura în faza preliminară se înregistrează. La încetarea procesului preliminar, Curtea va emite un ordin preliminar care va recita în detaliu chestiunile abordate în cadrul conferinței, acțiunile întreprinse în acest sens, modificările permise asupra memoriilor și, cu excepția motivului de declarare a nulității sau anulării, acordurile sau admiterile făcute de părți cu privire la oricare dintre aspectele examinate, inclusiv orice ordin provizoriu care ar putea fi necesar sau convenit de părți.
(b) în cazul în care acțiunea se desfășoară în proces, ordinul conține un considerent al următoarelor:
(1) fapte necontestate, admise și cele care nu trebuie dovedite sub rezerva secțiunii 16 din această regulă;
(2) aspecte de fapt și de drept care trebuie litigate;
(3) dovezi, inclusiv obiecte și documente, care au fost marcate și vor fi prezentate;
(4) numele martorilor care vor fi prezentați și mărturiile lor sub formă de declarații; și
(5) Programul de prezentare a probelor.
(c) Ordonanța preliminară conține, de asemenea, o directivă adresată procurorului de a se prezenta în fața statului și de a lua măsuri pentru a preveni coluziunea dintre părți în orice etapă a procedurii și fabricarea sau suprimarea probelor în timpul procesului pe fond.
(d) părților nu li se va permite să ridice probleme sau să prezinte martori și alte probe decât cele menționate în Ordonanța preliminară.
Ordonanța va controla judecarea cauzei, cu excepția cazului în care este modificată de instanță pentru a preveni nedreptatea vădită.
(e) părțile au la dispoziție cinci zile de la primirea ordinului preliminar pentru a propune corecții sau modificări.
sec.16. Compromis interzis. – Curtea nu permite compromiterea unor chestiuni interzise, cum ar fi::
( a) Starea civilă a persoanelor;
(b) valabilitatea unei căsătorii sau a unei separări de drept;
(c) orice motiv de separare de drept;
(d) sprijin viitor;
(e) competența instanțelor; și
(f) viitor legalitate.
sec.17. Proces. –
(1) judecătorul care prezidează conduce personal procesul cauzei. Nu este permisă delegarea primirii probelor către un comisar, cu excepția chestiunilor care implică relațiile patrimoniale ale soților.
(2) motivele declarării nulității absolute sau anulării căsătoriei trebuie dovedite. Nici o hotărâre cu privire la pledoariile, judecata sumară sau mărturisirea judecății nu va fi permisă.
(3) Curtea poate dispune excluderea din sala de judecată a tuturor persoanelor, inclusiv a membrilor presei, care nu au un interes direct în acest caz. O astfel de ordonanță poate fi făcută dacă instanța stabilește în dosar că solicitarea unei părți de a depune mărturie în instanță deschisă nu ar spori constatarea adevărului; ar provoca părții vătămări psihologice sau incapacitatea de a comunica eficient din cauza jenării, fricii sau timidității; ar încălca dreptul unei părți la viața privată; sau ar fi ofensator pentru decență sau morala publică.
(4) nici o copie nu va fi luată și nici o examinare sau examinare atentă a înregistrărilor cauzei sau a unor părți ale acesteia nu va fi făcută de o altă persoană decât o parte sau un consilier al unei părți, cu excepția unei hotărâri a instanței.
sec.18. Memorandumuri. – Instanța poate solicita părților și procurorului, în consultare cu Biroul Procurorului General, să depună memorandumurile respective în sprijinul cererilor lor în termen de cincisprezece zile de la data încetării procesului. Acesta poate solicita Biroului Procurorului General să depună propriul memorandum dacă cazul prezintă un interes semnificativ pentru stat. Nu pot fi depuse alte memorii sau documente fără permisiunea instanței. După expirarea termenului prevăzut în prezentul document, cazul va fi considerat înaintat spre soluționare, cu sau fără memorandumuri.
sec. 19. Decizie. –
(1) în cazul în care instanța pronunță o decizie de acceptare a cererii, aceasta declară că decretul de nulitate absolută sau decretul de anulare este emis de instanță numai după respectarea articolelor 50 și 51 din Codul familiei, astfel cum sunt puse în aplicare în temeiul regulii privind lichidarea, împărțirea și distribuirea proprietăților.
(2) părților, inclusiv procurorului General și procurorului, li se comunică personal sau prin scrisoare recomandată copiile hotărârii. În cazul în care pârâtul citat prin publicare nu se prezintă în acțiune, partea dispozitivă a deciziei se publică o singură dată într-un ziar de circulație generală.
(3) decizia devine definitivă la expirarea a cincisprezece zile de la notificarea părților. Pronunțarea hotărârii se face în cazul în care niciuna dintre părți, Procurorul sau procurorul general nu depune nicio cerere de reexaminare sau de nouă judecată sau de recurs.
(4) la finalitatea deciziei, Curtea emite imediat decretul corespunzător dacă părțile nu au proprietăți.
dacă părțile au proprietăți, instanța va respecta procedura prevăzută în secțiunea 21 din prezenta regulă.
înscrierea hotărârii se înregistrează în Registrul Civil în care a fost înregistrată căsătoria și în Registrul Civil în care se află instanța pentru familie care a admis cererea de declarare a nulității absolute sau de anulare a căsătoriei.
Sec. 20. Recurs. –
(1) Pre-condiție. – Nu se admite nicio cale de atac din partea deciziei, cu excepția cazului în care recurentul a depus o cerere de reexaminare sau un nou proces în termen de cincisprezece zile de la notificarea hotărârii.
(2) cerere de recurs. – O parte vătămată sau avocatul General poate contesta decizia prin depunerea unei notificări de apel în termen de cincisprezece zile de la notificarea respingerii moțiunii de reexaminare sau a unui nou proces. Recurentul notifică părților adverse o copie a cererii de recurs.
sec.21. Lichidarea, împărțirea și distribuirea, custodia, sprijinul copiilor obișnuiți și livrarea legităților lor prezumtive. – La pronunțarea hotărârii prin care se admite cererea sau, în caz de recurs, la primirea hotărârii instanței de apel prin care se admite cererea, instanța pentru Dreptul Familiei, la propunerea oricăreia dintre părți, procedează la lichidarea, împărțirea și distribuirea bunurilor soților, inclusiv custodia, întreținerea copiilor obișnuiți și livrarea prezumtivelor lor legalități în conformitate cu articolele 50 și 51 din Codul familiei, cu excepția cazului în care astfel de chestiuni au fost soluționate în cadrul procedurilor judiciare anterioare.
sec. 22. Emiterea decretului de declarare a nulității Absolute sau anularea căsătoriei.-
(a) curtea emite decretul după:
(1) Înregistrarea înscrierii hotărârii prin care se admite cererea de declarare a nulității sau de anulare a căsătoriei în Registrul Civil în care a fost încheiată căsătoria și în Registrul Civil al locului în care se află instanța pentru familie;
(2) Înregistrarea partiției aprobate și distribuirea proprietăților soților, în registrul propriu al faptelor în care se află proprietățile reale; și
(3) livrarea presupuselor legități ale copiilor în numerar, Proprietăți sau valori mobiliare solide.
(B) Curtea va cita în decret partea dispositive a hotărârii introduse și anexează la decret actul aprobat de partaj.
cu excepția copiilor în temeiul articolelor 36 și 53 din Codul Familiei, instanța dispune grefierului Civil local să elibereze un certificat de naștere modificat care să indice noua stare civilă a copiilor afectați.
sec. 23. Înregistrarea și publicarea decretului; Decretul ca cea mai bună dovadă. –
(a) partea predominantă va determina înregistrarea Decretului în Registrul Civil în care a fost înregistrată căsătoria, în Registrul Civil al locului în care este situată instanța pentru familie și în Biroul Național de recensământ și Statistică. El va raporta instanței respectarea acestei cerințe în termen de treizeci de zile de la primirea copiei Decretului.
b) în cazul în care notificarea citației a fost făcută prin publicare, părțile vor determina publicarea decretului o dată într-un ziar de circulație generală.
(c) Decretul înregistrat va fi cea mai bună dovadă pentru a dovedi declararea nulității absolute sau anularea căsătoriei și va servi drept notificare către terți cu privire la proprietățile petiționarului și pârâtului, precum și la proprietățile sau presupusele legități transmise copiilor lor obișnuiți.
sec.24. Efectul decesului unei părți; obligația instanței de familie sau a instanței de apel. –
(a) în cazul în care o parte moare în orice etapă a procedurii înainte de pronunțarea hotărârii, instanța dispune închiderea și încetarea cauzei, fără a aduce atingere soluționării succesiunii în cadrul unei proceduri corespunzătoare în instanțele ordinare.
(B) în cazul în care partea decedează după pronunțarea hotărârii de nulitate sau de anulare, hotărârea va fi obligatorie pentru părți și succesorii acestora în interesul soluționării succesiunii în instanțele ordinare.
sec.25. Eficacitate. – Această regulă intră în vigoare la 15 martie 2003 de la publicarea într-un ziar de circulație generală până cel târziu la 7 martie 2003.
